Cartea „Managementul ecologic al parcurilor istorice din Regiunea de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova”, autor Cristina ciobanu

Scriam într-un articol mai vechi că fac doctoratul la Institutul de Ecologie și Geografie. Chiar am notat acest lucru în descrierea profilului. Tema cercetării mele au fost parcurile istorice, moșierești fiind termenul uzual pentru ele din literatura de specialitate locală. Deși doctoratul a durat trei ani, cercetarea s-a extins pe parcursul a șapte ani 2011-2017.

Din mai multe motive, nu am susținut teza de doctorat ca să obțin diploma de doctor, dar am căpătat o vastă experiență de viață, științifică și de cercetare. Pentru ca teza mea de doctorat să nu se piardă într-un manuscris știut de puțină lume, am tipărit-o ca pe o monografie. Cartea se numește „Managementul ecologic al parcurilor istorice din Regiunea de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova”.

Lucrarea cuprinde informații despre istoria apariției și dezvoltării arhitecturii peisagistice în lume și în Republica Moldova. Esența ei este în cercetarea minuțioasă a patru parcuri istorice din republică:

• Bălăbănești din satul Bălăbănești, raionul Criuleni;
• Ivancea din satul Ivancea, raionul Orhei;
• Manuc-Bei din orașul Hâncești;
• Milești din satul Milești, raionul Nisporeni.

În cadrul cercetării am prelevat și analizat mostre de sol, apă și material vegetal (litieră și frunze) din parcuri. A fost determinat tipul de sol, indicii de calitate și conținutul de metale grele, pe baza analizelor de laborator. De asemenea, a fost determinată calitatea apei din obiectele acvatice din parcuri, după caz sau din vecinătate și – conținutul de metale grele din litieră și frunze. Am oferit o analiză amplă a calității aerului raioanelor în care sunt situate parcurile. Pentru fiecare parc, am realizat o listă cu speciile de arbori și arbuști, pe care am comparat-o cu listele întocmite de cercetătorii care au studiat anterior aceste obiecte. Lucrarea se încheie cu analiza SWOT a celor patru parcuri menționate și recomandări pentru managementul ecologic al lor.

Cartea este disponibilă la Biblioteca Națională, la Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu” din Chișinău și în unele biblioteci școlare din republică.

În vânzare, cartea este în magazinul de cărți „ABC” (blvd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 18o), la preț de 78 lei și în magazinul caritabil „Mesto” (str. Alecu Russo 15).

Mai jos, las fotografii cu coperta și cuprinsul cărții.

Cartea „Managementul ecologic al parcurilor istorice din Regiunea de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova

Cuprinsul cărții „Managementul ecologic al parcurilor istorice din Regiunea de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova

Detalii tehnice despre carte:

Cristina Ciobanu. Managementul ecologic al parcurilor istorice din regiunea de dezvoltare centru a Republicii Moldova. Chișinău: S.n., 2018 . 148 p. ISBN 978-9975-58-149-3.

Sper ca această lucrare să ajungă la cât mai mulți oameni interesați de arhitectura peisagistică și grădinile istorice și va fi un ajutor pentru studenții, elevii și profesorii din domeniu.

Dacă ați citit cartea, lăsați, vă rog, părerea și gândurile voastre la comentarii, voi fi bucuroasă să le citesc.

Stilurile arhitecturii peisajere. Partea a IV-a. Modele de parcuri în stil regulat.

Modele de parcuri în stil regulat sunt: Versailles, Trianon, Vaux-le-Vicomte din Franţa, vila Torloni, vila Albani din Italia, grădinile palatului Alhambra din Granada, Spania şi altele. În republică nu sunt parcuri amenajate în stil regulat, dar sunt zone de parcuri amenajate în conformitate cu  principiilor acestui stil.  Voi continua cu descrierea parcului Versailles din Franţa.

Versailles. Acesta este un ansamblu palat-parc situat în suburbia Versailles a Parisului, Franţa. Acesta este unul din cele mai remarcabile modele ale stilului regulat. La început Versailles a fost un palat de vânătoare cu un parter mic şi un parc de vânătoare enorm. El a fost reamenajat după 1662 la ordinul regelui Ludovic al XIV-lea. În realizarea parcului s-a ţinut cont de condiţiile naturale, palatul fiind construit pe o teresă cu faţadă îndreptată spre vest. Parcul a fost amenajat pe bucăţi.

Prima parte, cea oficială ocupă locul între palat şi canalul în formă de cruce. În această secţiune sunt concentrate principalele elemente decorative: parterul, boschetele, obiectele acvatice şi covorul verde. Acesta reprezintă un gazon mare cu dimensiunile 600x60m, împrejmuit de alei paralele care accentuiază axa principală a  parcului. Havuzul oval al  lui Apollon este cea mai perfectă creaţie a parcului. Sculptura principală îl reprezintă pe zeul Apollon într-un car tras de cai, înconjurat de tritoni şi delfini.

A două parte a parcului, include canalul în formă de cruce, având aspectul unei păduri-parc. Vegetaţia decorativă este în armonie cu canalul de circa 1500 m lungime şi 65 m lăţime, iar sculpturile armonizează perfect cu vegetaţia, astfel că nu deranjează perspectiva.

În republică nu au fost create parcuri moşiereşti în stil regulat, dar sunt sectoare de parcuri amenajate în conformitate cu principiile stilului. Cercetările realizate pe teren, studiul bibliografic, analiza planurilor şi schemelor permit a spune că în parcurile  parcurilor din Mileşti raionul  Nisporeni; Ivancea  raionul  Orhei; Mîndîc şi Poieniţa veselă (Miciurin sau Ghica Vodă) din raionul  Drochia; Stolniceni, raionul Edineţ şi în altele sunt elemente ale stilului regulat.

Motivul privind lipsa parcurilor în stil regulat din republică poate avea mai multe explicaţii. Una din ele ţine de relieful neregulat al teritoriului. La unii specialişti este expusă pe larg legătura despre relieful teritoriului şi stilul peisajer preferat pentru amenajarea parcurilor. Astfel un relief domol, de câmpie este favorabil construirii parcurilor în stil regulat. Aceasta se explică prin faptul că landşafturile de câmpie permit trasarea liniilor drepte şi formelor regulate specifice acestui stil, iar denivelările uşoare ale terenului nu sunt un împiediment, arhitectul, putând să le folosească la voia imaginaţiei sale. Relieful neuniform, cu pante, neregularităţi, din contra este ideal pentru amenajarea parcurilor în stil peisajer. Această idee are doza sa de adevăr, astfel putând fi explicat înflorirea stilului regulat în  partea estică Franţei cu relief de şes şi apariţia celui peisajer în China şi Japonia, state cu un relief neregulat.

  O altă explicaţie este faptul că în perioada amenajării parcurilor moşiereşti pe teritoriul actual al republicii, începutul secolului XIX, stilul regulat este umbrit de cel peisajer, fiind în avânt. La acesta se mai adaugă şi faptul în că perioada apariţiei şi dezvoltării stilului regulat, secolele XVI-XVII, conjunctura politică, socială şi tradiţiile locale nu au permis nobilimii băştinaşe  să creeze parcuri. Analizând aceste  momente, uşor înţelegem lipsa parcurilor în stil regulat de pe teritoriul actual al republicii.

Bibliografie:

1. Sandu T. Arhitectura peisageră. Curs.  Iaşi: U.S.A.M.V., 2010. 79 p. http://ru.scribd.com/doc/82042353/Peisajului-Curs-Tatiana-Sandu.
2. Любен И. Парковое и ландшафтное искуство, Земиздат, София,1962. 386 c.
3. Chateau Versailles. http://en.chateauversailles.cdv-lamp.msp.fr.clara.net/gardens-and-park-of-the-chateau-
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Gardens_of_Versailles

Pentru citări se va utiliza: 

Ciobanu Cristina Styles of arrangement of estate parks (historic gardens) of the Republic of Moldova. În Revista Botanica, 2013, vol. V, nr. 2 (7). pp. 107-114. ISSN 1857-095X