Cartea „Managementul ecologic al parcurilor istorice din Regiunea de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova”, autor Cristina ciobanu

Scriam într-un articol mai vechi că fac doctoratul la Institutul de Ecologie și Geografie. Chiar am notat acest lucru în descrierea profilului. Tema cercetării mele au fost parcurile istorice, moșierești fiind termenul uzual pentru ele din literatura de specialitate locală. Deși doctoratul a durat trei ani, cercetarea s-a extins pe parcursul a șapte ani 2011-2017.

Din mai multe motive, nu am susținut teza de doctorat ca să obțin diploma de doctor, dar am căpătat o vastă experiență de viață, științifică și de cercetare. Pentru ca teza mea de doctorat să nu se piardă într-un manuscris știut de puțină lume, am tipărit-o ca pe o monografie. Cartea se numește „Managementul ecologic al parcurilor istorice din Regiunea de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova”.

Lucrarea cuprinde informații despre istoria apariției și dezvoltării arhitecturii peisagistice în lume și în Republica Moldova. Esența ei este în cercetarea minuțioasă a patru parcuri istorice din republică:

  • Bălăbănești din satul Bălăbănești, raionul Criuleni;
  • Ivancea din satul Ivancea, raionul Orhei;
  • Manuc-Bei din orașul Hâncești;
  • Milești din satul Milești, raionul Nisporeni.

În cadrul cercetării am prelevat și analizat mostre de sol, apă și material vegetal (litieră și frunze) din parcuri. A fost determinat tipul de sol, indicii de calitate și conținutul de metale grele, pe baza analizelor de laborator. De asemenea, a fost determinată calitatea apei din obiectele acvatice din parcuri, după caz sau din vecinătate și – conținutul de metale grele din litieră și frunze. Am oferit o analiză amplă a calității aerului raioanelor în care sunt situate parcurile. Pentru fiecare parc, am realizat o listă cu speciile de arbori și arbuști, pe care am comparat-o cu listele întocmite de cercetătorii care au studiat anterior aceste obiecte. Lucrarea se încheie cu analiza SWOT a celor patru parcuri menționate și recomandări pentru managementul ecologic al lor.

Cartea este disponibilă la Biblioteca Națională, la Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu” din Chișinău și în unele biblioteci școlare din republică.

În vânzare, cartea este în magazinul de cărți „ABC” (blvd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 18o), la preț de 78 lei și în magazinul caritabil „Mesto” (str. Alecu Russo 15).

Mai jos, las fotografii cu coperta și cuprinsul cărții.

Cartea „Managementul ecologic al parcurilor istorice din Regiunea de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova
Cuprinsul cărții „Managementul ecologic al parcurilor istorice din Regiunea de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova

Detalii tehnice despre carte:

Cristina Ciobanu. Managementul ecologic al parcurilor istorice din regiunea de dezvoltare centru a Republicii Moldova. Chișinău: S.n., 2018 . 148 p. ISBN 978-9975-58-149-3.

Sper ca această lucrare să ajungă la cât mai mulți oameni interesați de arhitectura peisagistică și grădinile istorice și va fi un ajutor pentru studenții, elevii și profesorii din domeniu.

Dacă ați citit cartea, lăsați, vă rog, părerea și gândurile voastre la comentarii, voi fi bucuroasă să le citesc.

Complexul Manuc-Bei din Hânceşti

Palatul Manuc-Bei                                                                                                                                              PROLOG

La sfârşitul toamnei lui 2011, am fost într-o vizită la complexul Manuc-Bei din oraşuş Hânceşti. Am văzut ce mai este de văzut, mai mult ruine…. şi o mare tristeţe, unica clădire-palat de pe actualul teritoriu al Republicii Moldovei e în ruine, pereţi decoloraţi, ferestre şi uşi orbite… E mare păcat!

TEXT

Situat la 36 kilometri sud-vest de Chişinău, oraşul Hânceşti deţine un complex unic în Republica Moldova. Acesta este complexul Manuc-Bei.

Ansamblul constituit din mai multe clădiri este monument istoric şi de arhitectură de importanţă naţională, fiind înscris la numărul 540 în Registrul monumentelor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Parlamentului numărul 1531-XII din 22 iunie 1993.

Complexul este alcătuit din castel de vânătoare, palat, biserica armenească, bucătărie şi alte anexe şi parc. Castelul de vânătoare se află la intrarea secundară pe teritoriul palatului de reşedinţă a lui Manuc-Bei, construit din iniţiativa fiului magnatului armean Oganeş (Ion, numele pe româneşte). Destinaţia acestei clădiri ţinea de divertismentul proprietarilor ei. Arhitectura clădirii are drept model castelele europene medievale cu turnuri acoperite cu acoperişuri piramidale, cu săgeţi decorative în vârful lor. Pe larg sunt utilizate terasele deschise. O scară cu contur curbiliniu, contorsionat, permite de a admira împrejurimile fostului castel de vânătoare. Maniera în care este realizat edificiul ţine de stilul eclectic, în care sunt combinate elemente ale goticului, stilului francez renascentist şi arhitectura islamică.

În secolul trecut (secolul XX) în cadrul complexului mai exista un minaret cu o scară de acces în interiorul său şi cu un balcon – belveder, astăzi dispărute. Pe turnul octogonal (de nord-vest) al edificiului s-au păstrat o serie de basoreliefuri care ilustrează atributele de vânătore: arme de foc, capete de ogari, vânat cu pene şi blană, cornuri de vânătoare etc., toate încadrate de ramuri cu frunze de stejar. Siluiete de lupi şi de cerbi figurează în ancadramentele sculptate în lemn ale ferestrelor [1].  În anii ‘70 al secolului XX  pe teritoriul manorului a fost deschis un muzeu, Muzeul de Istorie şi Studiere a Ţinutului Natal din oraşul Hâneşti, colecţiile caruia astăzi număra  mai mult de 20.000 de artefacte. Cea mai valoroasă este  colecţia de costume naţionale moldoveneşti şi textile. În acelaşi timp, muzeul găzduieşte expoziţii permanente „Hărţi şi Documente”, „Domnii Moldovei”, „Etnografie,” diorama „Lupta Iaşi-Chişinău în timpul celui de-al II-lea Război Mondial”, o dioramă reprezentând o scenă cu faună de pădure, precum şi o expoziţie dedicată florei si faunei din Republica Moldova[1].  Piesele unicale ale muzeului ţin de obiectele lucrate manual-perne, ştergare, lăicere. Castelul de vânătoare şi clădirea în care este amplasată administraţia muzeului sunt separate de celelalte părţi ale complexului printr-un gard înalt.

Cea mai impresionantă clădire din ansamblu este palatul. Palatul se află în partea de sud a amplasat pe un versant cu orientare nordică, ocupând o poziţie dominantă. Spre palat urcă o alee în trepte de la intrarea principală, aflată la poalele dealului. Clădirea este singurul exemplu de casă de locuit, căreia i se poate atribui categoria de „palat”. Prezintă o clădire alungită, construită în două etaje, cu camerele amplasate în anfiladă, faţada de nord din cauza căderii reliefului având trei niveluri. Arhitectura a fost soluţionată în spiritul clasicismului francez, cu prezenţa volumelor poliedrice (poligonale în plan), cu golurile ample ale ferestrelor şi a logiilor, mărginite de arcade. Palatul avea terase cu baluştrii şi firide în grosimea pereţilor pentru instalarea statuilor, avea acoperişuri înalte, care şi mai mult subliniau axa de simetrie. A fost sediul colegiului de construcţie. [3]. În prezent clădirea palatului este într-o stare dezastruoasă, fiind ruine. Se ţin doar pereţii principali şi cei din interior, podul şi scările interioare sunt în stare avariată, uşa principală a dispărut, deşi cu câţiva ani în urmă era la locul ei. Intrarea în clădire nu este permisă din cauza condiţiilor de securitate.  Bucătăria şi alte anexe ale gospodăriei de asemenea sunt în stare avariată. De sub palat sutn numeroase tuneluri care îmânzesc tot Hânceştiul. Anul trecut, din cauza lor, o stradă s-a surpat. Pe teritoriul complexului este construit un garaj pentru maşinile agricole…

Parcul palatului amenajat în stil este lăsat în paragină. Peste arborii sădiţi la început cresc tufari şi ierburi, astfel compoziţia lui iniţială este supusă degradării.

Potrivit unui comunicat de presă de pe siteul guvernului, din 22 iunie 2012, Nicolae Orheianu, şeful Direcţiei construcţie a raionului Hînceşti a informat că, actualmente se efectuează o evaluare a situaţiei pentru a fi elaborate proiecte şi estimate costurile necesare pentru reconstrucţia întregului Complex muzeistico-turistic „Manuc-Bei”. El a precizat că 27 milioane de lei deja sînt alocate în acest scop, prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Centru. În acest context, Premierul a promis un ajutor de 2,5 milioane euro pentru realizarea proiectului în cauză. Tot acolo se menţionează că schiţele originale ale edificiilor au fost găsite în Rusia, astfel că renovarea se va face după proiectul iniţial.

EPILOG

Casele vechi au o anumită atmosferă, un fel de energie înglobată de la cei care au locuit în ea, dar acolo nu se simte nimic, cel puţin aşa a fost pentru mine. E ca şi cum totul a fost nivelat, ştergându-se specificul şi urmele predecesorilor…

BIBLIOGRAFIA

  1. http://www.allmoldova.com/ro/moldova/attractionmd/villas.html, (accesat 26.06.2012)
  2. http://www.informator.md/ro/atractii-turistice/moldova/vestigii_istorice/all/34-castelul_de_vanatoare_al_lui_manuc_bei/, (accesat 25.06.2012)
  3. http://www.monument.md/catalog/case_locuit/323/, (accesat 26.06.2012)