Fragilitatea mediului natural creşte de la an la an. Tot mai multe sectoare de pădure sunt defrişate pentru a face loc terenurilor agricole sau extinderii zonelor locuite de om, habitatele multor specii se restrâng, hazardurile sunt tot mai dese şi violente, specii de plante şi animale dispar de pe Terra. Din aceste motive, dar şi din altele se impune protejarea şi conservarea naturii. Una din posibilităţile de a conserva şi proteja mediul natural este prin crearea şi menţinerea de arii naturale protejate de stat. Extinderea acestora numeric şi territorial este un fapt foarte benefic atât pentru natură cât şi pentru societate. În Republica Moldova există diferite tipuri/categorii de arii naturale protejate de stat: rezervaţii peisagistice, arii cu management funcţional şi altele. Suprafaţa ariilor naturale protejate de stat constituie 157.227,4 ha sau 4,65% şi cuprinde 470 obiecte, inclusiv 158 arbori seculari. Ştiinţific argumentat se consideră, că prin extinderea la scară spaţială a reţelei de arii naturale protejate până la 10% din teritoriul naţional se poate asigura protecţia a cca 50% din totalul de specii care reflectă diversitatea taxonomică a structurii sistemelor biologice [1, p. 65]. Pe lângă faptul că ariile naturale protejate au multe roluri, de a conserva şi proteja mediul natural, ştiinţific, turistic, acestea au şi un puternic rol educativ, în special, în contextul practicării ecoturismului.
Ecoturismul este un tip de turism durabil, tânăr, apărut abia în anii 70 ai secolului XX. Una din definirile acestui termen sună astfel: “ecoturismul este o formă de turism desfăşurată în arii naturale, al cărui scop îl reprezintă cunoaşterea şi aprecierea naturii şi culturii locale, care presupune măsuri de conservare şi asigură o implicare activă, generatoare de beneficii pentru populaţia locală” [2, p. 50]. Conexiunea dintre ecoturism şi caracterul educativ al ariilor naturale protejate este redat şi în unul din principiile acestui tip de turism “Educarea turistului cu privire la importanţa conservării [2, p. 51]”. Un rol important în această “educaţie” îl are ghidul instruit care în timpul excursiei relatează despre aria protejată vizitată, istoricul ei, speciile de plante şi animale ocrotite, specificul acesteia, dar şi alte elemente captivante despre locul dat. De asemenea se pot include informaţii detaliate despre caracteristicile unor specii, gradul lor de periclitate, măsurile de conservare.
Contactul vizual al turistului cu unele elemente natural ar putea avea un impact mai puternic asupra acestuia. Astfel o ravenă sau o alunecare de teren alarmează privind problema degradării solului şi a impactului despăduriri, Plantele rare trezesc mândria de a le fi văzut şi admirat, dar şi necesitatea de a le conserva pentru generaţiile următoare. Panourile informative, schemele ariilor protejate au şi ele un rol educativ. Acestea trezec curiozitatea pentru a afla mai multe despre un arbore secular, istoria planificării teritoriului, o specie de plantă deosebită. De aceea, este necesar de a menţine în stare bună panourile, schemele existente şi de a le instala acolo unde ele lipsesc. În modul acesta, în conştiinţa turistului este sădit grăuntele de a cerceta pentru a cunoaşte, astfel că până la urmă el este educat privind importanţa şi necesitatea conservării biodiversităţii, minimalizarea acţiunilor de poluare, utilizarea materialelor biodegradabile şi a becurilor economice, acţiunilor prietenoase mediului.
Un rol aparte în educarea turistului îl au muzeele din cadrul ariilor naturale protejate. Deşi sunt puţine la număr, acestea au un rol deosebit în facilitarea asimilării informaţiei de către turist sau vizitator. Exemplificator este Muzeul Naturii din cadrul rezervaţiei ştiinţifice “Codrii”. Prin structura galeriilor sale, este organizat pe principiul tematic: sunt prezentate grupuri de mamifere, păsări, amfibii, reptile şi insecte într-un cadru cu vegetaţie ornamentală sezonieră. Fiecare anotimp este reprezentat de anumite mostre. În sectorul cu prezentarea unui peisaj de toamnă sunt expuşi mistreţi, veveriţe, jderi, păsări. În peisajul de iarnă e prezentată helgia, căpriorul şi multe păsări-oaspeţi de iarnă: sturzul, mugurarul, scatiul. Peisajul de primăvară–vară este recreat de marea varietate a păsărilor caracteristice acestor anotimpuri: cinteze, pitulici, silvii, codroşi, mierle şi sturzi [3]. Vizualizarea exponatelor, informaţiile primite de la ghid în timpul excursiei au un impact sever atrăgând atenţia asupra frumuseţii naturii, a fragilităţii acesteia şi necesităţii de a fi protejată.
Rolul educativ al ariilor naturale protejate în cadrul ecoturismului, dar şi al altor activităţi este de necontestat, acestea contribuind mult la educaţia de mediu a populaţiei, de aceeia nu trebuie neglijat.
BIBLIOGRAFIA
1. Anuarul IES-2010. Protecţia mediului în Republica Moldova. Prisăcaru G., Ţapiş V., Stîngaci V. şi alţii, Inspectoratul Ecologic de Stat, Chişinău, 2011, 232 p.
2. Nistoreanu P., Tigu G., Popescu D. ş. a. Ecoturism şi turism rural. Bucureşti: ASE, 2006. 276 p.
3. Muzeul naturii. http://codrii.md/home/muzeul-naturii.html, (accesat 14. 07. 2011)
P. S.: Materialul a fost scris cu ocazia participării la Simpozionul Internaţional dedicat împlinirii a 40 de ani de către rezervaţia ştiinţifică „Codrii”, ulterior a fost preluat de revista „Vânătorul şi Pescarul Moldovei”
Cristina Ciobanu. Blog personal. 