Imagini în loc de cuvinte. Astăzi vă las să descoperiţi parcul Ivancea din satul Ivancea, raionul Orhei. Fotografiile au fost realizate la 8 octombrie 2015.
Dragi cititori,
Din motive ce nu ţin de mine, sunt nevoită să scot articolul de pe blog. Articolul poate fi găsit pe pagina de Internet a Ministerului Mediului a Republicii Moldova la secţiunea Publicaţii sau în biblioteci după autorii:
Cocîrţă P., Ciobanu C. Parcurile vechi moşiereşti din zona centrală a Republicii Moldova. În Mediul Ambiant, nr. 2 (68) aprilie 2013, pp. 41-45.
Scriam în articolele anterioare că stilul mixt este o combinaţie între stilul regulat şi cel peisajer, acum vom înţelege cum funcţionează ele împreună. Pentru aceasta, voi caracteriza câteva parcuri amenajate în stil mixt. Dar, mai întâi, voi da câteva exemple: parcul Palatului de Cristal din Londra, Marea Britanie; parcul Monceau care parcul Bagatelle din Paris, Franţa; parcurille Mîndîc şi Poieniţa veselă (Miciurin sau Ghica Vodă) din raionul Donduşeni, Republica Moldova.
Parcul Bagatelle este amplasat în suburbia Parisului, Franţa. El aparţine castelului omonim. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 24 ha. Faima îi este adusă de imensele rozarii care conţin peste 9000 de trandafiri, anual organizându-se Festivalul Trandafirilor Noi (se prezintă noile soiuri de roze). Parcul are ca punct central castelul, întreaga compoziţie supunându-se acestuia, deşi acest fapt nu se simte graţie meşteşugului creatorilor. Partea de nord a parcului este amenajată în stil peisajer şi cuprinde un lac, masive cu flori şi două peluze mari; partea centrală include parterul în stil regulat, terasa de-a lungul căreia sunt obiecte vechi de decor ; partea sudică a compoziţiei cuprinde rozariul, o grădină regulată în stil mauritan cu havuzuri, o oranjerie de câteva sute de ani şi un teren pentru zarzavaturi.
Parcul ,,Poieniţa veselă” după alţi autori Miciurin sau Ghica Vodă este situat în satul Miciurin, raionul Drochia, Republica Moldova. Compoziţia sa este una doesebită, deoarece terenul are forma unui pătrat, iar diagonala lui coincide cu axa de simetrie a parcului. De o parte a axei a fost amplasată tabăra pentru copii „Poieniţa veselă”, numele căreia a trecut în mod direct şi asupra parcului. Corect ar fi ca parcul să poarte numele de Miciurin după sat sau şi mai bine să se revină la numele său istoric de Ghica Vodă, pe care l-a purtat până la cel de-al doilea război mondial. De cealaltă parte a diagonalei este parcul propriu-zis format din livadă şi partea decorativă. Livada este împărţită în trei părţi de trei alei. Specific parcului sunt aleile deosebite, care-i dau un farmec special, un exemplu sunt aleile ameanjate cu carcase în arcade. Principiul de creare a lor constă în amenajarea unei structuri, pe care cresc ramurile arborilor împletindu-se, prin tundere compoziţiei i se conferă aspect de arcadă – labirint. O altă alee deosebită este creată din specii de conifere, prin ochiurile căreia se zăreşte livada. În faţa conacului este amenajat un parter fastuos, element caracteristic stilului regulat. Bazinele celor două havuzuri amintesc de splendoarea de odinioară a parcului.
Din păcate, parcul este lăsat în paragină, salcâmi, frasini, arţari cresc în mod sălbatic distrugând compoziţia iniţială, la care se adaugă existenţa taberei pentru copii. Activitatea taberei de copii are un profund impact negativ asupra întregului landşaft al parcului. Am fost acolo (decembrie 2011) şi am văzut cum stau lucrurile, e trist de tot…
Bibliografia:
Pentru citări se va utiliza:
Ciobanu Cristina Styles of arrangement of estate parks (historic gardens) of the Republic of Moldova. În Revista Botanica, 2013, vol. V, nr. 2 (7). pp. 107-114. ISSN 1857-095X
Anterior am vorbit despre stilul peisajer şi caracteristicile lui, astăzi, voi da exemple de parcuri create conform acestui stil. Ca exemple de parcuri în stil peisajer sunt Kesington Gardens, parcul Kent, Grădina Botanică Regală Kew, parcul Stowe din Marea Britanie; Micul Trianon din Franţa; parcul din Weimar, Germania şi altele. Parcuri create în stil peisajer în Republică Moldova sunt Ţaul şi Rediul-Mare, raionul Donduşeni; Pavlovca, raionul Briceni; Pohrebeni, raionul Orhei şi altele.
Parcul Stowe. Parcul este amplasat în localitatea Stowe, comitatul Buckinghamshire, Marea Britanie. Planul parcului aminteşte de un trapez iregulat. Vegetaţia în parc este amenajată liber, în unele locuri zidul exterior al parcului este întrerupt conştient pentru a armoniza optic compoziţia parcului cu peisajul adiacent lui.
Palatul parcului este situat la începutul parcului, în faţa clădirii se întinde un gazon-bulevard flancat de grupuri de plante, la finalul acestuia fiind creat un lac prin lărgirea unui râuleț. Compoziţiei iniţiale i s-au adăugat un şir de elemente noi: aleile drepte au fost transformate în alei sinuoase, s-a intensificat perspectiva creată de gazon şi lac, au fost adăugate deluşoare artificiale cu masive de vegetaţie. Din elementele arhitecturale ale parcului, menţionăm podul lui Pallade, un şir de pavilioane precum „Templul lui Venus”, „Templul Prieteniei” şi altele. Notăm faptul că prin multitudinea de elemente arhitecturale, acest parc aminteşte de grădinile chineze şi japoneze.
Parcul Hincăuţi din satul Hincăuţi, raionul Edineţ, Republica Moldova este unul din cele mai frumoase şi clare exemple ale stilului peisajer de pe teritoriul republicii. În el lipsesc statuile, havuzurile, în parc domină natura, chiar şi construcţiile arhitecturale sunt modeste, în acest aspect parcul se deosebeşte de cel din Stowe, arhitectul punând accent pe natură, dorind să minimalizeze elementele antropice cât mai mult. În aşa mod parcul nu este încărcat cu diferite elemente, el este liber, uşor, fiind cât mai aproape de un peisaj natural. Planificarea aleilor în parc este sinuoasă, ele înconjurând principalele masive de arbori şi zonele deschise unde creşte vegetaţia ierboasă naturală. Din acest motiv se creează o alee unică inelară, care separă poiana principală a parcului în mai multe sectoare. parcului în mai multe sectoare. Poenile largi, spaţiile deschise şi însorite sunt asemenea celor din parcul din Stowe. Compoziţia parcului emană simplitate şi naturaleţe, farmecul lui vine din grupurile de plante maiestuoase şi din alternananţa peisajelor închise cu cele deschise care creează un confort deosebit pentru ochii observatorului.
Bibliografia:
Pentru citări se va utiliza:
Ciobanu Cristina Styles of arrangement of estate parks (historic gardens) of the Republic of Moldova. În Revista Botanica, 2013, vol. V, nr. 2 (7). pp. 107-114. ISSN 1857-095X
Modele de parcuri în stil regulat sunt: Versailles, Trianon, Vaux-le-Vicomte din Franţa, vila Torloni, vila Albani din Italia, grădinile palatului Alhambra din Granada, Spania şi altele. În republică nu sunt parcuri amenajate în stil regulat, dar sunt zone de parcuri amenajate în conformitate cu principiilor acestui stil. Voi continua cu descrierea parcului Versailles din Franţa.
Versailles. Acesta este un ansamblu palat-parc situat în suburbia Versailles a Parisului, Franţa. Acesta este unul din cele mai remarcabile modele ale stilului regulat. La început Versailles a fost un palat de vânătoare cu un parter mic şi un parc de vânătoare enorm. El a fost reamenajat după 1662 la ordinul regelui Ludovic al XIV-lea. În realizarea parcului s-a ţinut cont de condiţiile naturale, palatul fiind construit pe o teresă cu faţadă îndreptată spre vest. Parcul a fost amenajat pe bucăţi.
Prima parte, cea oficială ocupă locul între palat şi canalul în formă de cruce. În această secţiune sunt concentrate principalele elemente decorative: parterul, boschetele, obiectele acvatice şi covorul verde. Acesta reprezintă un gazon mare cu dimensiunile 600x60m, împrejmuit de alei paralele care accentuiază axa principală a parcului. Havuzul oval al lui Apollon este cea mai perfectă creaţie a parcului. Sculptura principală îl reprezintă pe zeul Apollon într-un car tras de cai, înconjurat de tritoni şi delfini.
A două parte a parcului, include canalul în formă de cruce, având aspectul unei păduri-parc. Vegetaţia decorativă este în armonie cu canalul de circa 1500 m lungime şi 65 m lăţime, iar sculpturile armonizează perfect cu vegetaţia, astfel că nu deranjează perspectiva.
În republică nu au fost create parcuri moşiereşti în stil regulat, dar sunt sectoare de parcuri amenajate în conformitate cu principiile stilului. Cercetările realizate pe teren, studiul bibliografic, analiza planurilor şi schemelor permit a spune că în parcurile parcurilor din Mileşti raionul Nisporeni; Ivancea raionul Orhei; Mîndîc şi Poieniţa veselă (Miciurin sau Ghica Vodă) din raionul Drochia; Stolniceni, raionul Edineţ şi în altele sunt elemente ale stilului regulat.
Motivul privind lipsa parcurilor în stil regulat din republică poate avea mai multe explicaţii. Una din ele ţine de relieful neregulat al teritoriului. La unii specialişti este expusă pe larg legătura despre relieful teritoriului şi stilul peisajer preferat pentru amenajarea parcurilor. Astfel un relief domol, de câmpie este favorabil construirii parcurilor în stil regulat. Aceasta se explică prin faptul că landşafturile de câmpie permit trasarea liniilor drepte şi formelor regulate specifice acestui stil, iar denivelările uşoare ale terenului nu sunt un împiediment, arhitectul, putând să le folosească la voia imaginaţiei sale. Relieful neuniform, cu pante, neregularităţi, din contra este ideal pentru amenajarea parcurilor în stil peisajer. Această idee are doza sa de adevăr, astfel putând fi explicat înflorirea stilului regulat în partea estică Franţei cu relief de şes şi apariţia celui peisajer în China şi Japonia, state cu un relief neregulat.
O altă explicaţie este faptul că în perioada amenajării parcurilor moşiereşti pe teritoriul actual al republicii, începutul secolului XIX, stilul regulat este umbrit de cel peisajer, fiind în avânt. La acesta se mai adaugă şi faptul în că perioada apariţiei şi dezvoltării stilului regulat, secolele XVI-XVII, conjunctura politică, socială şi tradiţiile locale nu au permis nobilimii băştinaşe să creeze parcuri. Analizând aceste momente, uşor înţelegem lipsa parcurilor în stil regulat de pe teritoriul actual al republicii.
Bibliografie:
Pentru citări se va utiliza:
Ciobanu Cristina Styles of arrangement of estate parks (historic gardens) of the Republic of Moldova. În Revista Botanica, 2013, vol. V, nr. 2 (7). pp. 107-114. ISSN 1857-095X
Stilul mixt este compromisul dintre stilul regulat şi cel peisajer (despre ele am scris anterior). El s-a născut spre finalul secolului al XVIII-începutul secolului XIX, mai simplu zis, stilul mixt, este o îmbinare dintre cele două. Caracteristice lui sunt:
Parcuri în stil mixt sunt: parcul Palatului de Cristal din Londra, Marea Britanie, parcul Monceau care conţine prea multe elemente şi scene şi parcul Bagatelle din Paris, Franţa, care este considerat unul din cele mai bune obiecte în stil mixt. În republică ca modele de parcuri în stil mixt avem, parcurile din Ivancea, raionul Orhei, Mileşti, raionul Nisporeni, parcurille Mîndîc şi Poieniţa veselă (Miciurin sau Ghica Vodă) din raionul Donduşeni.
Bibliografie:
Pentru citări se va utiliza:
Ciobanu Cristina Styles of arrangement of estate parks (historic gardens) of the Republic of Moldova. În Revista Botanica, 2013, vol. V, nr. 2 (7). pp. 107-114. ISSN 1857-095X.
Stilul peisajer (englez sau iregulat) este al doilea în cronologia stilurilor de amenajare a parcurilor şi grădinilor în arhitectura peisajeră. El a apărut ca răspuns la rigiditatea şi formalismul stilului regulat (despre acest stil am scris în prima parte a seriei de articole). Caracteristicile principale ale stilului peisajer sunt:
Modele de parcuri în stil peisajer sunt Kesington Gardens, parcul Kent, Grădina Botanică Regală Kew, parcul Stowe din Marea Britanie, Micul Trianon din Franţa, parcul din Weimar, Germania şi altele. Parcuri create în stil peisajer în Republică Moldova sunt Ţaul şi Rediul-Mare, raionul Donduşeni, Pavlovca, raionul Briceni, Pohrebeni, Orhei.
Bibliografie:
Pentru citări se va utiliza:
Ciobanu Cristina Styles of arrangement of estate parks (historic gardens) of the Republic of Moldova. În Revista Botanica, 2013, vol. V, nr. 2 (7). pp. 107-114. ISSN 1857-095X.
Cu acest articol, încep o nouă serie de materiale despre arhitectura peisajeră şi grădinile istorice (parcurile moşiereşti). Voi relata despre stilurile arhitecturii peisajere şi modelele de parcuri din Republica Moldova şi de peste hotarele ei.
De-a lungul istoriei sale milenare, arhitectura peisajere a dat naștere la trei stiluri bine definite: regulat, peisajer şi mixt. Unii specialişti, îl defininesc şi pe al patrulea-stilul contemporan.
Stilul regulat (geometric) este cel mai vechi dintre stilurile arhitecturale. Originea începe încă în Antichitate, când au apărut primele grădini şi parcuri în Egipt, Babilon şi Persia. Parcurile de acest model sunt caracterizate prin alei drepte şi amplasarea strictă a elementelor parcurilor şi de arhitectură propriu-zisă. Tipice acestora sunt amenajările florale şi elementele acvatice cu formă regulată. Havuzurile şi straturile de flori au formă de figuri geometrice precum dreptunghi, cerc, pătrat şi altele. Acest stil merge până acolo, încât şi copacilor, arbuştilor trebuie să li se confere forma regulată prin curăţire şi tundere. Principalele trăsături ale stilului regulat sunt:
Toate caracteristicile stilului regulat nominalizate mai sus, consolidează numele lui de regulat. Liniile drepte, figurile geometrice, forma arborilor, toate conduc spre ideea de rigurorizitate, disciplină şi severitate. Modele de parcuri în stil regulat sunt: Versailles, Trianon, Vaux-le-Vicomte din Franţa, vila Torloni, vila Albani din Italia, grădinile palatului Alhambra din Granada, Spania şi altele. În Republică Moldova nu sunt parcuri amenajate în stil regulat, dar sunt părţi de parcuri amenajate în conformitate cu principiile acestui stil.
Bibliografie:
Pentru citări se va utiliza:
Ciobanu Cristina Styles of arrangement of estate parks (historic gardens) of the Republic of Moldova. În Revista Botanica, 2013, vol. V, nr. 2 (7). pp. 107-114. ISSN 1857-095X.
Posibil, v-aţi întrebat: ce este oare un parc moşieresc? Cum se defineşte el ştiinţific, ce structură are? Uite că astăzi, vin cu răspunsurile la aceste întrebări.
Parcurile moşiereşti fac parte din categoria spaţiilor verzi. Acest fapt este consemnat legal în standardul GOST 28329-89, standard interstatal valabil şi în Republica Moldova. Parcurile moşiereşti îmbină utilul cu plăcutul prin terenuri cu livadă, grădina cu zarzavaturi şi terenuri cu parcul decorativ propriu-zis.
Parcurile moşiereşti au fost create pe lângă casele de locuit, adică moşii (domenii) sau instituţii medicale precum spitale, sanatorii. Moşia se defineşte ca fiind un teren pe care sunt amplasate conacul, construcţiile auxiliare lui, curtea, grădina de zarzavaturi şi grădina de plante decorative. Pentru aspectul estetic al moşiei, pe lângă plantele decorative trebuie să se utilizeze în mod esenţial arbori fructiferi, de unde, un model in care livezii trebuie să i se acorde o treime din teritoriul parcului, iar grădinii de zarzavaturi 30-40% . Un alt model sugerează că din suprafaţa totată a parcului circa 65-70% trebuie să fie destinată speciilor lemnoase, arbustive şi arboricole precum şi gazonului şi florilor. În aşa mod, spaţiul destinat grădinii de zarzavaturi scade, ea având o pondere mai mică de circa 30-35%. Astfel, realizăm că un parc moşieresc are în structura sa: terenul cu arborii şi arbuştii decorativi, livada şi grădină de zarzavaturi. Proporţiile acestor plantaţii, variază de la caz la caz, în dependenţă de necesităţile proprietarilor.
Conform definirii date de profesorul sovietic de Galperin M., parcul moşieresc este un tip de pădure de importanţă istorică din afară localităţilor urbane, cercetărorul, clasându-le în aceeaşi categorie cu pădurile folosite în scopuri medicinale sau cele în care se realizează activităţi ştiinţifice.
O altă definiţie a parcului moşieresc evidenţiază faptul că că acesta este o grădină (parc) care prezintă o deosebită valoare istorică, culturală şi naturală, fiindu-i atribuită categoria de teren asupra căruia se exercită o acţiune limitată, conform standardului interstatal GOST 28329-89, menţionat mai sus.
În Marea Britanie, pentru termenul de ,,parc moşieresc” echivalentul este ,,historic garden”, adică ,,grădina istorică’’. Parcul (grădina) moşieresc (istoric) sunt definite ca parcuri/grădini care au reminiscenţe materiale sau asociaţii ce le conectează cu trecutul. Ele pot aparţine unei perioade sau mai multor perioade, sau să reprezinte opere ale unor arhitecţi vestiţi sau pot avea asociaţii cu stăpâni sau vizitatori vestiţi−personalităţi istorice care le-au vizitat cu diferite ocazii.
Concluzionând cele expuse anterior privind noţiunea de ,,parc moşieresc”, putem menţiona că acesta este un tip de spaţiu verde, amenajat pe o moşie (domeniu) din spaţiul extraurban şi are o deosebită valoare din punct de vedere dendrologic (al speciilor de plante), istoric, cultural, peisagistic sau în legătură cu personaje istorice importante.
Bibliografie:
Pentru citări se va utiliza:
Ciobanu Cristina. Considerations about the concept “historic garden”. În abstractele Simpozionului “Conservarea diversităţii plantelor”, Chişinău: S. n., 2015, p. 116. ISBN 978-9975-3036-8-2.
Astăzi am creat o pagină de Facebook dedicată parcurilor moșierești din Republica Moldova. O găsiți https://www.facebook.com/parcurile.mosieresti.MD?ref=hl
Mă voi strădui să postez cât mai des pe ea informații despre parcurile moșierești: concepte teoretice, informații despre istoria și stăpânii lor, plantele pe care le adăpostesc, poze și alte date interesante.
Scopul meu principal este promovarea lor pentru ca cât mai multă lume să afle despre existența lor și prin cunoaștere să tindă spre conservarea și protecția pe care le o merită.
Cristina Ciobanu. Blog personal. 