Stilurile arhitecturii peisajere. Partea a IV-a. Modele de parcuri în stil regulat.

Modele de parcuri în stil regulat sunt: Versailles, Trianon, Vaux-le-Vicomte din Franţa, vila Torloni, vila Albani din Italia, grădinile palatului Alhambra din Granada, Spania şi altele. În republică nu sunt parcuri amenajate în stil regulat, dar sunt zone de parcuri amenajate în conformitate cu  principiilor acestui stil.  Voi continua cu descrierea parcului Versailles din Franţa.

Versailles. Acesta este un ansamblu palat-parc situat în suburbia Versailles a Parisului, Franţa. Acesta este unul din cele mai remarcabile modele ale stilului regulat. La început Versailles a fost un palat de vânătoare cu un parter mic şi un parc de vânătoare enorm. El a fost reamenajat după 1662 la ordinul regelui Ludovic al XIV-lea. În realizarea parcului s-a ţinut cont de condiţiile naturale, palatul fiind construit pe o teresă cu faţadă îndreptată spre vest. Parcul a fost amenajat pe bucăţi.

Prima parte, cea oficială ocupă locul între palat şi canalul în formă de cruce. În această secţiune sunt concentrate principalele elemente decorative: parterul, boschetele, obiectele acvatice şi covorul verde. Acesta reprezintă un gazon mare cu dimensiunile 600x60m, împrejmuit de alei paralele care accentuiază axa principală a  parcului. Havuzul oval al  lui Apollon este cea mai perfectă creaţie a parcului. Sculptura principală îl reprezintă pe zeul Apollon într-un car tras de cai, înconjurat de tritoni şi delfini.

A două parte a parcului, include canalul în formă de cruce, având aspectul unei păduri-parc. Vegetaţia decorativă este în armonie cu canalul de circa 1500 m lungime şi 65 m lăţime, iar sculpturile armonizează perfect cu vegetaţia, astfel că nu deranjează perspectiva.

În republică nu au fost create parcuri moşiereşti în stil regulat, dar sunt sectoare de parcuri amenajate în conformitate cu principiile stilului. Cercetările realizate pe teren, studiul bibliografic, analiza planurilor şi schemelor permit a spune că în parcurile  parcurilor din Mileşti raionul  Nisporeni; Ivancea  raionul  Orhei; Mîndîc şi Poieniţa veselă (Miciurin sau Ghica Vodă) din raionul  Drochia; Stolniceni, raionul Edineţ şi în altele sunt elemente ale stilului regulat.

Motivul privind lipsa parcurilor în stil regulat din republică poate avea mai multe explicaţii. Una din ele ţine de relieful neregulat al teritoriului. La unii specialişti este expusă pe larg legătura despre relieful teritoriului şi stilul peisajer preferat pentru amenajarea parcurilor. Astfel un relief domol, de câmpie este favorabil construirii parcurilor în stil regulat. Aceasta se explică prin faptul că landşafturile de câmpie permit trasarea liniilor drepte şi formelor regulate specifice acestui stil, iar denivelările uşoare ale terenului nu sunt un împiediment, arhitectul, putând să le folosească la voia imaginaţiei sale. Relieful neuniform, cu pante, neregularităţi, din contra este ideal pentru amenajarea parcurilor în stil peisajer. Această idee are doza sa de adevăr, astfel putând fi explicat înflorirea stilului regulat în  partea estică Franţei cu relief de şes şi apariţia celui peisajer în China şi Japonia, state cu un relief neregulat.

  O altă explicaţie este faptul că în perioada amenajării parcurilor moşiereşti pe teritoriul actual al republicii, începutul secolului XIX, stilul regulat este umbrit de cel peisajer, fiind în avânt. La acesta se mai adaugă şi faptul în că perioada apariţiei şi dezvoltării stilului regulat, secolele XVI-XVII, conjunctura politică, socială şi tradiţiile locale nu au permis nobilimii băştinaşe  să creeze parcuri. Analizând aceste  momente, uşor înţelegem lipsa parcurilor în stil regulat de pe teritoriul actual al republicii.

Bibliografie:

1. Sandu T. Arhitectura peisageră. Curs.  Iaşi: U.S.A.M.V., 2010. 79 p. http://ru.scribd.com/doc/82042353/Peisajului-Curs-Tatiana-Sandu.
2. Любен И. Парковое и ландшафтное искуство, Земиздат, София,1962. 386 c.
3. Chateau Versailles. http://en.chateauversailles.cdv-lamp.msp.fr.clara.net/gardens-and-park-of-the-chateau-
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Gardens_of_Versailles

Pentru citări se va utiliza: 

Ciobanu Cristina Styles of arrangement of estate parks (historic gardens) of the Republic of Moldova. În Revista Botanica, 2013, vol. V, nr. 2 (7). pp. 107-114. ISSN 1857-095X

Stilurile arhitecturii peisajere. Partea I. Stilul regulat.

Cu acest articol, încep o nouă serie de materiale despre arhitectura peisajeră şi grădinile istorice (parcurile moşiereşti). Voi relata despre stilurile arhitecturii peisajere şi modelele de parcuri din Republica Moldova şi de peste hotarele ei.

De-a lungul istoriei sale milenare, arhitectura peisajere a dat naștere la trei stiluri bine definite: regulat, peisajer şi mixt. Unii specialişti, îl defininesc şi pe al patrulea-stilul contemporan.

 Stilul regulat (geometric) este cel mai vechi dintre  stilurile arhitecturale. Originea începe încă în Antichitate, când au apărut primele grădini şi parcuri în Egipt, Babilon şi Persia. Parcurile de acest model sunt caracterizate prin alei drepte şi amplasarea strictă a elementelor parcurilor şi de arhitectură propriu-zisă. Tipice acestora sunt amenajările florale şi elementele acvatice cu formă regulată. Havuzurile şi straturile de flori au formă de figuri geometrice precum dreptunghi, cerc, pătrat şi altele. Acest stil merge până acolo, încât şi copacilor, arbuştilor trebuie să li se confere forma regulată prin curăţire şi tundere.   Principalele trăsături ale stilului regulat sunt:

• compoziţia se bazează, în general, pe forme geometrice regulate, rezultate din asocierea liniilor drepte şi a celor curbe;
• scopul principal este punerea în valoare a clădirii principale (palat, castel, edificiu public, etc.) care constituie punctul cel mai important al ansamblului;
• armonizarea planului se face în baza unei axe de simetrie, alcătuită dintr-o perspectivă mai largă asupra clădirii principale;
• se impune deseori adaptarea şi transformarea naturii după nevoile compoziţiei (relieful terenului poate fi nivelat, cursul apelor poate fi corectat, vegetaţia poate fi astfel tunsă/amenajată încât să se poată observa intervenţia omului);
• compoziţia necesită şi numeroase elemente artificiale de construcţie sau de ornament (trepte, parapete, colonade, fântâni, pavilioane, grupuri sculpturale, vase cu flori, etc.);
• din mijlocul faţadei clădirii şi perpendicular la ea porneşte axa principală a compoziţiei care se opreşte asupra unui element important, natural sau artificial. Axa principală desparte grădina sau parcul în două părţi simetrice ale ansamblului;
• în compoziţiile mai vaste axa principală este întretăiată de axe secundare (transversale sau oblice) care formează perspective secundare, cu rolul de a înlătura eventual monotonia grădinilor prea mari;
• coronamentul arborilor şi arbuştilor este tăiat în forme geometrice. Aleile care străbat parcul sunt rectilinii, presărate din loc în loc cu pieţe circulare sau poligonale.

Toate caracteristicile stilului regulat nominalizate mai sus, consolidează numele lui de regulat. Liniile drepte, figurile geometrice, forma arborilor, toate conduc spre ideea de rigurorizitate, disciplină şi severitate. Modele de parcuri în stil regulat sunt: Versailles, Trianon, Vaux-le-Vicomte din Franţa, vila Torloni, vila Albani din Italia, grădinile palatului Alhambra din Granada, Spania şi altele. În Republică Moldova nu sunt parcuri amenajate în stil regulat, dar sunt părţi de parcuri amenajate în conformitate cu  principiile acestui stil.

Bibliografie:

1. Iliescu AF. Ahitectura peisajeră. Bucureşti: Ceres, 2008. 328 p.
2. Sandu T. Arhitectura peisageră. Curs.  Iaşi: U.S.A.M.V., 2010. 79 p. http://ru.scribd.com/doc/82042353/Peisajului-Curs-Tatiana-Sandu
3. Bogaert-Damin AM, Piron J. A. Namur. Images de jardins du XVI^e au XX^e Namur: Bibliotheque Universitaire Moretus Plantin, 1996. 308 p.
4. Любен И. Парковое и ландшафтное искуство. София: Земиздат, 1962. 386 c.

Pentru citări se va utiliza: 

Ciobanu Cristina Styles of arrangement of estate parks (historic gardens) of the Republic of Moldova. În Revista Botanica, 2013, vol. V, nr. 2 (7). pp. 107-114. ISSN 1857-095X.